– Material destinat specialiștilor din domeniul medical –

Încă din prima zi de viață, poți influența sănătatea copilului tău pe termen lung, oferindu-i alimentul ideal pentru sugari: laptele matern.

De ce este importantă alăptarea la sân?

Deseori, când începe să alăpteze, o mămică primeşte multe informaţii contradictorii care pot fi foarte descurajante. Iată de ce este foarte importantă o informare coerentă, care să ajute proaspăta mămica să înţeleagă cât de importantă este o nutriţie precis adaptată nevoilor micuţului ei încă din prima zi de viaţă. O nutriţie precis adaptată nevoilor bebeluşului începe din momentul alăptării la sân, moment crucial, cu impact major asupra sănătăţii ulterioare, în viaţa adultului.
Studiile demonstrează că laptele matern este întru totul adaptat primelor nevoi ale bebeluşului. Prin alăptare mama îi va asigura bebeluşului un mix de nutrienţi pe care altfel nu îi poate oferi micuţului ei. Şi tot efortul depus va fi mai târziu recompensat prin sănătatea micuţului ei.

Este dovedit faptul că alăptarea, pe lângă rolul nutritiv, are efecte benefice pe termen scurt şi pe termen lung, cu impact asupra sănătăţii adultului.

Alăptarea reprezintă o etapă foarte importantă în dezvoltarea psihomotorie a bebeluşului, şi în plus, consolidează relaţia afectivă între mămică şi micuţul ei. Pe termen scurt, dându-i copilului anticorpi împotriva mai multor infecţii, este dovedită o incidenţă scăzută a infecţiilor gastro-intestinale, respiratorii în perioada neonatală şi a otitei în perioada de sugar.
Alăptarea prezintă de asemenea efecte benefice pe termen lung prin diminuarea riscului de obezitate, diabet zaharat tip 1 şi 2. Mai mult, s-a observat o asociere între nivelul scăzut al colesterolului în sânge la adulţi şi alăptare.
Şi toate aceste beneficii sunt strâns legate de compoziţia deosebită a laptelui matern, un aliment remarcabil tocmai prin variabilitatea compoziţiei nutrienţilor pe care îi conţine.

Ştiaţi că laptele mamelor care nasc prematur este mai bogat în proteine comparativ cu al celor care nasc la termen?
De ce? Pentru a permite nou născutului prematur să îşi continue creşterea şi dezvoltarea. Aşadar, variabilitatea compoziţie laptelui matern este foarte probabil un mecanism de adaptare la nevoile specifice ale bebeluşului. Mai mult, compoziţia nutrienţilor din laptele matern poate fi diferită în funcţie de momentul zilei sau al nopţii, de nutriţia maternă, în funcţie de anotimp sau regiune geografică, la aceeaşi mamă de la un supt la altul, la aceeaşi mamă, dar la copii diferiţi.

Ştiaţi că după unii autori laptele matern mai este denumit şi „lapte viu”?

Laptele matern este supranumit de unii autori „laptele viu” datorită compoziţiei sale speciale în hormoni, factori de creştere, anticorpi, leucocite, neutrofile, macrofage, oligozaharide, nucleotide şi citokine.
Comparativ cu laptele de vacă concentraţia proteinelor, sodiului, potasiului, magneziului şi zincului este mai redusă în laptele matern la o jumătate până la o treime.

Laptele produs în primele zile de secreţie lactată este denumit colostru. Acesta are un aspect citrin dens şi este puţin abundent. Colostrul este un veritabil concentrat de lapte, bogat în proteine şi anticorpi asigurându-i bebeluşului o nutriţie precis adaptată nevoilor lui nutriţionale.

Substanţele cu rol de protecţie din laptele matern sunt rezistente la procesul de digestie şi au activitate antimicrobiană.
Organizaţia Mondială a Sănătăţii recomandă alaptarea exclusiv până la vârsta de 6 luni şi ulterior, până la doi ani, împreună cu alimentaţia complementară.

Recomandările Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii se bazează pe o suită de studii care au demonstrat o incidenţă scăzută a obezităţii, diabetului de tip 1 şi 2, precum şi niveluri de colesterol mai mici la adulţii care au fost alăptaţi.

Din punct de vedere biologic se consideră că alăptarea previne apariţia obezităţii, astfel:

  • Este cunoscut că o alimentaţie bogată în proteine în copilărie predispune la obezitate, iar laptele matern are o concentraţie redusă de proteine.
  • S-a observat că laptele matern are o compoziţie specială de hormoni care nu predispun la stimularea insulinei. Insulina este răspunzătoare de formarea depozitelor adipoase.

Copii alăptaţi au o prevalenţă redusă la jumatate a obezităţii comparativ cu cei nealăptaţi. Iar corelaţia dintre obezitate-volum de lapte matern ingerat este invers proporţională. Protecţia pe termen lung împotriva obezităţii este unul dintre mecanismele care poate explica şi prevenţia diabetului zaharat.
În plus, alte mecanisme prin care laptele matern diminuează pe termen lung riscul bebeluşului de a dezvolta diabet zaharat sunt legate de conţinutul bogat în acizi graşi polinesaturaţi. Aceşti acizi graşi din laptele matern sunt foarte importanţi în creşterea bebeluşului, precum şi în dezvoltarea funcţiilor cognitivă şi vizuală.
Alăptarea se asociază cu valori crescute ale colesterolului şi lipoproteinelor cu densitate crescută în copilărie, dar cu valori scăzute în adolescenţă şi perioada de adult.

În concluzie, alăptarea prezintă o multitudine de beneficii pentru bebeluş, însă nu uitaţi că alăptarea este benefică şi pentru proaspăta mămică. În ceea ce o priveşte pe mamă alaptarea poate preveni hemoragiile de după naştere şi ajută la retracţia uterului. În plus, alăptarea prelungită diminuează riscul de cancer mamar.
Din torentul de informaţii care invadează proaspăta mămica odată cu naşterea puiului său, ea trebuie să pună un filtru fiziologic care să cearnă balastul şi să lase loc informaţiilor care o vor ajuta să înţeleagă beneficiile alăptării pe termen scurt şi lung pentru bebeluşul ei.

Şi chiar dacă sunt momente în care alăptare pare o misiune greu de dus până la capăt: durerea sânilor, oboseala, hipersensibilitatea mameloanelor, mămica nu trebuie să renunţe la alăptat pentru nimic în lume. Alăptarea va asigura o nutriţie precis adaptată nevoilor micuţului încă din prima zi de viaţă, pe care nici o altă formulă nu o poate înlocui.