– Material destinat specialiștilor din domeniul medical –

Sănătatea copilului tău nu este destin! Tu o poți influența, printr-o nutriție precis adaptată în primele 1000 de zile, începând încă din perioada sarcinii.

Odată confirmată sarcina, tânăra viitoare mămică începe să se informeze. Şi cu mare surprindere va observa că atât părinţii, cât şi vecinele, internetul, dar şi medicul care o ţine sub observaţie, vor avea uneori păreri contradictorii legate de modul în care trebuie să se alimenteze pe parcursul celor 9 luni de sarcină. Şi dacă greţurile primul trimestru de sarcină se prelungesc nedorit şi în cel de-al doilea, numai de diete nu-ţi arde. Spre sfârşitul trimestrului al doilea şi începutul trimestrului al treilea, dacă ai scăpat de greţuri, se poate să-ţi apară un reflux gastric.

Sau nu. Scenariul poate fi unul fericit, în care poţi să mănânci cât pofteşti, din ce doreşti, fără nici un fel de restricţie.
Ei bine, lucrurile nu stau chiar aşa, pentru că o nutriţie precis adaptată nevoilor din timpul sarcinii poate influenţa pozitiv dezvoltarea ulterioară a micuţului ei.

Şi din grijă şi respect pentru mica fiinţă care se formează în pântecele sale viitoarea mămică trebuie să cunoască şi să înţeleagă câteva reguli simple care îi vor asigura o nutriţie pecis adaptată nevoilor sale.
Scopul este de a echilibra aportul de alimente şi nutrienţi, şi de a consuma din toate, în cantităţi rezonabile. Cu alte cuvinte, este important ca viitoarea mămică să mănânce de două ori mai bine nu, nu de două ori mai mult.

O alimentaţie echilibrată trebuie să asigure aportul necesar de proteine, glucide, lipide, minerale şi vitamine.

Proteinele permit construcţia şi reînnoirea ţesuturilor din corp. Pentru a asigura dezvoltarea bebeluşului şi pentru a-şi întreţine propriul organism pe tot parcursul sarcinii, gravida trebuie să aibă un aport ceva mai important de proteine, în special în al 3-lea trimestru: 70g în fiecare zi, faţă de 60 de grame înaintea conceperii. Proteinele consumate cel mai frecvent sunt cele de origine animală. Acestea se găsesc în carnea de pasăre, vită, peşte în ouă şi în produsele lactate. Proteinele de origine vegetală se găsesc în cereale şi legumele uscate (fasole boabe, linte, mazăre).

Viitoarea mămică trebuie să fie atentă să consume zilnic alimente care aduc cele două tipuri de proteine: animale şi vegetale.
Lipidele sunt grăsimile compuse dintr-un ansamblu de elemente denumite acizi graşi. Grăsimile pe lângă faptul că furnizează energie, au un rol esenţial în formarea organelor bebeluşului, mai ales în formarea creierului. Cu excepţia unor cazuri particulare nu trebuie restrâns aportul de grăsimi în timpul sarcinii.

Aportul de glucide este necesar pentru a asigura energie. De ce? Glucidele sau zaharurile sunt formate din molecule de glucoză. Glucoza este principala sursă de energie pentru făt. Prin urmare este indispensabil ca gravida să consume la fiecare masă alimente care conţin glucide: pâine, paste făinoase, cartofi, griş, legume uscate, prăjituri, produse de patiserie, băuturi răcoritoare. Viitoarea mămică trebuie însă să aibă grijă să nu facă abuz.

Mineralele sunt elemente preţioase deoarece ele contribuie la dezvoltarea şi întreţinerea oaselor, dinţilor, muşchilor şi creierului.
Fierul este unul dintre ologoelementele esenţiale pentru oxigenare. În cursul sarcinii nevoile de fier cresc, atât pentru gravidă cât şi pentru bebeluşul care trebuie să-şi formeze propriile depozite.

Sursele de fier sunt reprezentate de alimente de origine animală (carne, peşte, ouă) sau vegetale (linte, fasole boabe, fructe uscate, migdale, legume).

Calciul este important pentru oasele bebeluşului. Pentru elaborarea scheletului sau şi a mugurilor dentari, fătul trebuie să acumuleze 30 g de calciu. Mama trebuie să asigure fătului această cantitate de calciu fără a se decalcifia ea. Prin urmare este foarte importantă o dietă bogată în calciu. Cele mai bogate alimente în calciu sunt produsele lactate. Aşadar, ideal ar fi ca alimentaţia mamei trebuie să conţină câte un produs lactat la fiecare masă.

Printre micronutriente, patru sunt absolut indispensabile unei bune dezvoltări a bebeluşului şi pentru sănătatea sa:

  • fierul: asigură transmiterea oxigenului între plămâni şi ansamblul ţesuturilor
  • acidul folic: este necesar formării şi reînnoirii celulelor, prin urmare creşterii viitorului bebeluş. Cele mai bune surse de acid folic sunt: legumele verzi (salată, varză, andive, spanac, fasole păstăi, anghinare), fructele (pepene, fragi, portocale, kiwi, banane), oleoginoasele (migdale, nuci), brânzeturi moi şi fermentate, măruntaie, ouă, citrice, cereale integrale, ficatul şi muşchiul mamiferelor. În cantităţi mici se găseşte în laptele de vacă şi în cel de capră.
  • calciul: este indispensabil dezvoltării scheletului şi dinţilor
  • vitamina D: este esentială pentru asimilarea şi fixarea calciului.Sursele de vitamina D sunt: ouă, unt, brânzeturi, lapte integral, peşte gras. Vitamina D este produsă mai ales de piele sub acţiunea soarelui.

În concluzie, viitoarea mămică trebuie să-şi asigure o nutriţie precis adaptată nevoilor sale pe tot parcusul celor 9 luni precum şi nevoilor bebeluşului ei de dezvoltare.