– Material destinat specialiștilor din domeniul medical –

Alăptarea este cel mai bun mod de hrănire a copilului și are beneficii pe termen lung asupra sănătății copilului, precum protecția împotriva infecțiilor gastrointestinale, respiratorii și alergii. S-a demonstrat că alăptarea scade incidența obezității, a diabetului și, de asemenea, nivelul colesterolului și a presiunii arteriale. În plus, ajută la o performanță cognitivă superioară.

Medicii trebuie să sfătuiască mama în legătură cu tehnicile potrivite de alăptare și asupra nutrienților necesari care trebuie să facă parte din dieta ei în timpul alăptării. Laptele matern conține o combinație echilibrată de nutrienți și componente bioactive care asigură o creștere și o dezvoltare optimă a organismului și a organelor lui, inclusiv a sistemului imunitar și a microflorei intestinale.

Pe termen scurt, alăptarea protejează copilul împotriva infecțiilor gastrintestinale și respiratorii și de boli atopice (Organizația Mondială a Sănătății, et al. 2011) iar legătura dintre alăptare și protecția împotriva infecțiilor are acum noi dovezi (Hornell, et. al 2013). De exemplu, diareea. Pune în pericol sănătatea copilului prin deshidratare și prin compromiterea creșterii din cauza absorbției defectuoase a nutrienților și rămâne una dintre principalele cauze de deces printre copiii cu vârsta sub 5 ani, în lumea întreagă. În 2010, se estima că diareea a cauzat aproximativ 800.000 de decese. Potrivit OMS, în 1984, una dintre cele mai importante intervenții a fost promovarea alăptării pentru a controla cazurile de diaree în rândul copiilor.

Beneficiile pe termen lung sunt menținerea nivelul optim pentru tensiunea arterială și colesterol, reducerea obezității și a diabetului de tip 2. În plus, alăptarea are efecte pozitive și asupra sănătății materne, deoarece scade riscul cancerului de sân, ovarian, diabet de tip 2, hipertensiune, hiperlipidemie și boli cardiovasculare (Scwarz, et al. 2009).

Mai mult, laptele matern este o sursă importantă de bacterii benefice. Acestea pot juca un rol important în initiarea și dezvoltarea microflorei intestinale (Martin, 2009; Wopereis, 2014). Studiile recente au arătat că colostrul uman și laptele matern, în general, asigură o sursă continuă de bacterii probiotice pentru intestinele copilului, deși în cantități mici. Pentru nou-născut, laptele matern este o sursă majoră de specii Bifidus: B. breve și B. Longum sunt cele mai comune întâlnite în laptele matern. În plus, laptele matern conține aproximativ 9% din prebioticele oligozaharide. Laptele selectat aleatoriu de la mame conține mai mult de 130 de oligozaharide diferite.

În concluzie, beneficiile alăptării pot fi văzute atât pe termen lung cât și pe termen scurt și trebuie promovată ca cea mai bună opțiune pentru hrănirea bebelușilor. Ca medici, trebuie să oferim ajutor specializat pentru a susține mamele în procesul de alăptare. Alăptarea exclusivă trebuie încurajată pentru primele șase luni iar acest lucru înseamnă că nu trebuie incluse în alimentația copilului nici un fel de alte lichide sau mâncare. Astfel, alăptarea trebuie să continue, de preferat până la încheierea celor 1000 de zile, atât de importante în programarea genetică a copilului și a sănătății sale de adult.